sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Lumea lui „acelaşi” şi lumea lui „altfel”








„Nu veţi găsi aici nimic de actualitate, nici măcar o preocupare pentru a fi altfel,” previne mesajul de întîmpinare de pe site-ul ordinului cartuzian. [1] Întemeiat în 1084, ordinul cartuzian este al doilea ca vechime dintre ordinele monastice catolice, după cel benedictin. Dar este singurul ordin care nu a trebuit să fie reformat pentru a putea supravieţui. Spre deosebire de mănăstirile athonite de astăzi, unde poţi întîlni destul de frecvent radiouri, televizoare şi computere cu acces la internet, în cele cartuziene utilizarea mijloacelor media este interzisă. În ciuda diverselor reforme liturgice din catolicism, cartuzienii au fost printre puţinii care şi-au păstrat neschimbată aceeaşi liturghie. În serviciul lor liturgic nu este permisă utilizarea nici unui instrument. Nici măcar a orgii. [2]
Te întrebi, aflînd de regimul ascetic al acestui ordin, întemeiat pe vocaţia tăcerii şi a solitudinii, ce i-a determinat pe vieţuitorii de la Grande Chartreuse, mănăstirea principală a ordinului, să accepte accesul unei echipe de filmare în interiorul mănăstirii în vederea realizării unui film documentar? [3] Cred că răspunsul se află în afirmaţiile călugărului orb din secvenţa postată mai sus: omul şi-a pierdut capacitatea de a-l percepe pe Dumnezeu, omul nu mai are gîndul la Dumnezeu. Omul nu se mai bucură în Dumnezeu, ci altfel. Seduşi de filozofii lui „altfel”, oamenii obişnuiţi ajung să se bucure, precum realizatorul unei emisiuni („Chef de vorbe”) din seara aceasta de la Radio România Cultural şi invitaţii lui, de faptul că zona din Amsterdam destinată prostituţiei („Red Light District”) este un obiectiv turistic firesc, care poate fi vizitat de familii cu tot cu copii în cărucior.
Mă grăbesc să precizez că prefer totuşi iresponsabilitatea zglobie a celor trei oameni de la radio „tradiţionalismului” unui gen de ortodocşi pentru care „tradiţia” este tradiţia Marii Mume, a arhetipurilor metaistorice – este tradiţia unui „acelaşi” netulburat de Întrupare.

NOTE:

[1] “[…] You will not find anything fashionable, not even a concern for being different.” http://www.chartreux.org/en/frame.html

[2] http://www.chartreux.org/en/path.htm Spiritualitatea cartuziană este bine reflectată în Norul Necunoaşterii, o scriere din secolul XIV, existentă şi în româneşte (într-o versiune care, trebuie spus, necesită revizuiri drastice):

[3] http://en.wikipedia.org/wiki/Into_Great_Silence. Secvenţa postată aici apare spre finalul filmului.